Article Index

 

Revenim la momentul ridicarii antenei de emisie si la pregatirile dinainte de concurs,asa cum am promis.
Saptamana imediat urmatoare ridicarii am chemat iarasi echipa fantastica in ajutor, planul fiind sa instalam radialele si antenele EWE si sa fim cu inca un pas mai aproape de momentul concursului. Tot atunci am batut trei electrozi de 1,5m pentru impamantare la cca un metru de baza antenei pe care i-am legat de punctul comun de pamant. In mod normal, intr-o instalare definitiva, acesti electrozi ar fi trebuit uniti prin platbanda si utilizati si la protectia la descarcarile electrice. Acum au ajutat mai ales impamantarea antenei din punct de vedere al radiofrecventei si, intr-o oarece  masura, la incarcaturile statice sau la eventuale fulgere, mai ales ca bobina folosita in unitatea de acord e legata intre antena si pamant, nu in serie cu alimentarea. Altfel ar fi trebuit sa folosesc un soc de RF.
Fiind un experiment, asa cum am zis de la inceput, acum stim deja ca este un succes, hi. Am incercat sa mentinem costurile cat mai jos, in eventualitatea ca nu ar fi mers, sa nu fie paguba prea mare :-). Prin urmare radialele le-am facut din sarma de fier galvanizata, diametrul de 1,2mm, cumparata la kg de la prietenul nostru Dedeman, situat strategic la 500m de locatia noastra :-), impreuna cu un depozit de materiale de constructii de la care ne-am aprovizionat cu teava galvanizata pentru prizele de pamant. Ca de obicei, pret mic inseamna si munca mai multa din partea noastra, am avut de „descalcit” sirma si de facut radiale de 27m. Evident, materialul cel mai potrivit ar fi fost sarma de Cu, dar la 2 km de radiale costurile cresteau simtitor. Probabil, in cursul anului, vom cauta sa ne facem un stoc de sarma de Cu pe care sa-l folosim in sezonul 2016. Ne-ar usura foarte mult munca, toata povestea asta cu radialele a insemnat o dimineata de munca in 4-5 oameni. Si am avut noroc de vreme calda pentru perioada asta, cu temperaturi pozitive, nu vreau sa ma gandesc ce ar fi insemnat sa fi facut asta la -10 grade!
In timp ce intindeam de zor sarme a sunat si curierul cu o veste buna, analizorul de la Wimo a ajuns in timp record asa ca puteam sa facem si masuratori. Am amintit in posturile din urma de faptul ca MFJ-ul e inutil pentru masuratori in zona mea datorita nivelului mare de RF prezent de la emitatorul AM de 50kw pe 603kHz de la iesirea din oras, 3-4km de noi, asa ca l-am schimbat cu un AA54 de la Rigexpert care, dintre toate analizoarele sau vna-urile prezente pe piata, are cel mai mare nivel al semnalului la iesire, +13dBm, ceea ce il face relativ imun la perturbatiile de care vorbeam. In paranteza fie spus, investitia s-a dovedit foarte inspirata, fiind de mare ajutor in reglajul antenei datorita caracteristicilor si a posibilitatilor pe care le ofera, fiind in acelasi timp foarte usor de folosit prin consumul mic de curent si prin portabilitatea lui. La MFJ ramaneam fara curent cand imi era lumea mai draga, hi!
Revenind la radiale, am instalat numarul planuit de radiale, 64, dar, pentru ca facusem mai multe, am mai pus citeva in plus, ajungand la 67 de radiale de 27m si 6 radiale de 40m. Am facut cateva masuratori in fuga, fiind deja obositi iar rezultatul nu era chiar grozav in prima faza, relativ diferit de ceea ce ma asteptam din simulari. Dupa un schimb de mail-uri cu Morel, urmate de o serie de noi simulari ale antenei in configuratia actuala, a reiesit ca excesul de zel nu e intotdeauna benefic, sau, vorba cuiva, „mai binele e dusmanul binelui”. S-a dovedit ca orice contragreutate de 40m in plus strica simtitor performantele, afectand atat SWR-ul si reactanta, dar, mai ales, unghiul de elevatie! Mai mult, s-a observat ca numarul optim de radiale ar fi mai degraba 60-61!
Drept urmare, a doua zi, am scos radialele puse in plus si, in liniste, am refacut masuratorile! De data asta am reusit sa ajungem la performantele scontate, cel putin din punct de vedere al impedantei si al SWR-ului. Analizorul a aratat un SWR de 1:43,57 si impedanta de 10,0-j138,9  la 1830kHz. Daca le comparam cu cele obtinute prn simulari, respectiv  SWR 1:45,3 si impedanta 13,389-j166,364 ,observam diferente relativ mici, normale, tinand cont de diferentele dintre situatia simulata si cea reala, din teren. Prin adaugarea bobinei pentru acord si prin tatonarea prizelor am reusit obtinerea unui SWR de 1:1.02 si a unei impedante de 49,4-j0,7 ohm la 1830kHz. Mai mult, SWR-ul se mentine sub 1:2,0 pe mai bine de 50kHz, ceea ce e foarte bine in 160m.
Chiar si asa, era nevoie totusi de modificarea prizelor pe bobina pentru a putea folosi toata banda fara sa depasim SWR-ul maxim admis de Acom 2000, respectiv 1:2,0. Solutia nu era grea, comutarea prizelor cu relee din shack, dar punea o problema: releele folosite... Problema cu releele in Rf e mai spinoasa, mai ales cele care trebuie sa functioneze intr-un antenna tuner, datorita varfurilor de tensiune si de curent ce pot aparea in situatia unui dezacord major. In 160m , mai ales, se folosesc relee cu vacuum... Aveam si eu doua, insa nu erau suficiente! Fiind mult prea tarziu pentru a da comanda de undeva de niste relee pe care sa mergem la sigur, sa zic asa, am folosit ce aveam prin sertare, niste relee cumparate pentru un proiect de comutator de antena, unde, teoretic, se comuta sarcini de 50Ohm si cerintele sunt putin mai permisive. In situatia noastra am mers pe ideea ca nu vor exista dezacorduri pe antena, prizele fiind stabilite dinainte cu ajutorul analizorului, si, evident, ca nu vom comuta prizele in sarcina :-) Si, desi nu e un caz de „good engineering practice” am sperat ca lucrurile vor merge :-). Pentru ca aveam la dispozitie 10 relee, am stabilit sa impartim banda in 5 segmente, astfel incat sa putem lucra oriunde cu un SWR sub 1:1,5. Dupa cum v-ati dat seama, pentru un acord corect, a trebuit sa comutam atat priza prin care se alimenteaza antena cat si priza prin care se conecteaza la GND, bobina fiind legata intre vertical si pamant. Releele folosite sunt G2RL-1A4-E  care suporta 16A/250Vac/50Hz si, spre satisfactia noastra au functionat ireprosabil :-))
Cutia de acord a fost gandita astfel ca atunci cand nu exista tensiune de comanda pe relee, antena sa nu fie alimentata si nici sa nu fie conectata la pamant. Motivul este simplu. Antenele noastre de receptie, mai ales EWE, sunt situate mult prea aproape de antena de emisie si eficacitatea lor e influentata major de aceasta din urma si de radialele sale. Solutia? Dezacordul antenei in timpul receptiei! Practic, antena poate fi deconectata cum spuneam mai devreme, devenind astfel rezonanta undeva pe la 2,7MHz, datorita dimensiunilor fizice. Mai mult, nici radialele nu mai sunt cuplate la antena, ramanand doar legate la pamant. Comanda releelor s-a facut dintr-o cutie de comanda din shack prin aproximativ 60-70m de cablu SSTP, tnx YO8DHD! Pe toata durata concursului nu am avut nici o problema cu RF la partea de comanda, ecranul de la cablu fiind legat la impamantare.
Evident, masuratorile efectuate in shack, dupa  mai bine de 70m de cablu, la intrarea in amplificator, au fost putin diferite fata de cele de la baza antenei, insa SWR-ul s-a mentinut sub 1:1.2-1:1,3. In practica am folosit primele doua pozitii pe comutator, 1810-1845 si 1845-1890kHz si nu am avut SWR mai mare de 1:1,4 in tot concursul. Interesant, la sfarsitul concursului conditiile atmosferice s-au schimbat si frecventele de acord au mai coborat nitel astfel ca am folosit de cateva ori si a treia pozitie, 1890-1925kHz.
Cam astea despre antena de emisie, urmeaza zilele urmatoare antenele de receptie, marele nostru ajutor in acest concurs.


k kd[ gd[ kj